Bancuri trimise de Necunoscut

-Ce faci Itic? Tot la cantina mananci? Parca ai zis ca te insori.
-Pai, m-am insurat
-Si parca ziceai ca o sa te insori cu o femeie care sa fie doamna in societate, bucatareasa in bucatarie si curva in dormitor.
-Da, insa am nimerit-o doamna in bucatarie, bucatareasa in dormitor si curva in socie…

Doi prieteni discutau:
-Nevasta-mea imi tot reproseaza ca eu stau tot timpul pe canapea si citesc presa sau ma uit la TV, iar ea toata ziua gateste, spala, calca.
-Si ce ai hotarat?
-Ca nu e drept si ca de maine o sa citesc presa in picioare!

Bula:
-Nevasta-mea imi tot reproseaza ca eu stau tot timpul pe canapea si citesc presa sau ma uit la TV, iar ea toata ziua gateste, spala, calca.
Strul:
-Si ce ai hotarat?
Bula:
-Ca nu e drept si ca de maine o sa citesc presa in picioare!

Itic poet scria versuri:
As citi, dar n-am lumina
As pleca, dar n-am benzina
As manca, dar n-am mancare
As muri n-am lumanare!

Bula la psihiatru:
-Bula, tu ai avut vise sau cosmaruri?
-Pai visam ca ma parasise nevasta, apoi devenea un cosmar cand se intorcea acasa!

In parc sta Itic cu o blonda tare:
-Spune-mi, daca as incerca sa te sarut vei opune rezistenta?
-Si-nca cum! Dar stii, acum sunt asa de slabita...

In parc sta Bula cu o blonda tare:
-Spune-mi, daca as incerca sa te sarut vei opune rezistenta?
-Si-nca cum! Dar stii, acum sunt asa de slabita...

Artistul mare care isi iubeste gloria, si care cunoaste slabiciunea inimii omenesti, trebuie sa traiasca acolo unde lumea este cea mai simttioare fata de meritul sau si unde, in consecinta, este cea mai severa fata de greselile sale. (Stendhal)

Arta trebuie sa vorbeasca singura, nu are nevoie de limbutia autorului. (Marin Sorescu)

Reproducerea realitatii nu e insa arta, ci totdeauna o pocire a realitatii. (Ioan Slavici)