Bancuri din categoria Citate

Scoateti din viata bunavointa si iubirea, si ii veti scoate tot ce are mai placut. (Cicero)

Bunavointa este provocata de sentimentul bucuriei, al veseliei, al simpatiei si al entuziasmului; ea moare, inabusita de reprosurile permanente, de criticile incrancenate, de predicile plictisitoare. (Andre Berge)

Bunavointa are asemanare cu prietenia, fara a fi totusi prietenie. Bunavointa avem si fata de necunoscuti si fata de cunostintele celuilalt, prietenie nu. (Aristotel)

Nici o indoiala ca se poate numi amabil acela care, vazandu-te, te saluta de la distanta, te numeste om minunat, manifesta pentru tine o admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. (Teofast)

S-ar parea la prima vedere ca adevarata amabilitate inseamna a spune doar lucruri fermecatoare si pline de spirit; nimic n-ar fi mai obositor pentru ascultatori. Trebuie sa starnesti rasul cu cat mai putin spirit. (Stendhal)

Amabilitatea sau modestia este dorinta de a face ceea ce place oamenilor si de a evita ce nu le place. (Baruch Spinoza)

Precum rareori vei pierde un prieten, daca ii refuzi un imprumut dar foarte usor daca i-l dai, asemena cu greu il vewi pierde prin mandrie si nepasare, insa adeseori prin prea multa amabilitate, ca una ce-l face arogant si nesuferit si provoaca ruptura. (Schopenhauer)

O alta virtute este si amabilitatea, care in nici un caz nu trebuie sa se transforme in familiaritate. Amabilitatea trebuie sa fie aparenta unei bunsvointe adevarate. (S. Linder)

Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a purta care urmareste desfatarea, fara sa aiba in vedere un interes personal. (Jean de la Bruyere)

Amabilitate fata de cei mai in varsta este o podoaba frumoasa a tineretului; de aceea el sa fie cu ea deprins chiar din frageda pruncie. (Jan Amos Comenius)

Cu privire la ceea ce-ia greabil in societate, in general, cine ni-l ofera in mod potrivt sa se cheme amabil, iar mijlocul amabilitate. (Aristotel)

Cel mai bun ajutor si cel mai mare sprijin trebuie dar fiecine sa sil gaseasca in sine. Cu cat izbuteste mai mult intru aceasta, si rin urmare cu cat isi afla mai mult izvoarele petrecerii in sine, cu atat este mai fericit. (Schopenhauer)