Stilul trebuie sa urmeze ritmul miscarilor sufletesti, asa ca nu are o valoare absoluta, ci numai una relativa prin raportarea la fond. (Eugen Lovinescu)

Stilul nu e o creatie a mecanismului vietii, ci a unei anumite conceptii, imprecisa de altfel, pe care satisfacand-o, respiratia ii ia ritmul. (Eugen Lovinescu)

Oricat ar fi de complicaya, problema stilului e dominata de principiul armoniei dintre fond si forma. (Eugen Lovinescu)

Trebuie sa avem un stil curat si sa folosim cuvinte potriivte, este adevarat; se cuvine insa ca termenii acestia atat de potriviti sa exprime ganduri inaltatoare, vii, tainice, care sa cuprinda un foarte frumos talc. (La Bruyere)

Un stil umflat, lipsit de idei, e ca si un corp lipsit de sange. Precum sangele nutreste, da viata corpului, asa si ideile dau viata stilului. (Garabet Ibraileanu)

Fundamentul stilului propriu-zis, sufletul expresiv, este originalitatea subiectiva, care e de natura simultana, fapt pentur car ei se mai zice si intuitiva. (Mihail Dragomirescu)

Stilul este individualizarea expresiunii printr-un sentiment, continuu si printr-o anume coloratura sonora. (Mihail Dragomirescu)

Stilul propriu e stralucirea distinctiva a tuturor creatiilor culturale, rezultata dintr-o mare conceptie de viata, in care se intalnesc si se recunosc originalitatile creatoare. (Nichifor Crainic)

Stilul pentru cel care-i cunoaste secretele sale,e ste culoarea ce zugraveste gandurile noastre; este umbra si lumina, este dulceata sau groaza tabloului ce voim a infatisa. (Barbu Stefanescu-Delavrancea)

Doua sunt in general elementele care infrumuseteaza stilul; farmecul cuvintelor si acela al ritmurilor. In cuvinte se afla, ca sa zicem asa, materia stilului, iar in ritm forma lui perfecta. (Cicero)